Propun un spectacol într-o viziune în care, doresc să cred, tradiționalul și modernul se întâlnesc într-un moment fericit. Textul păstrează, în linii generale, firul narativ propus de Petre Dulfu („Isprăvile lui Păcală”, 1894) și mai ales parfumul poetic al snoavelor populare, moștenite de la părintele literar al lui Păcală. Varianta dramatică pe care o semnez este însă semnificativ revizuită, adaptată pentru publicul contemporan

Ciprian Huțanu